Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 50 din 2010 privind contractele de credit pentru consumatori

Prin aceasta ordonanta Guvernul Romaniei a urmarit formarea unui cadru juridic in care raporturile contractuale dintre creditor si consummator sa se formeze pe o legislatie moderna europeana. Acest act este transpunerea si implementarea in legislatia nationala a Directivei 2008/48/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori si de abrogare a Directivei 87/102/CEE.

Din continutul art. 2 observam sfera de aplicabilitate a actului in discutie si rezulta o aplicabilitate pentru contractile de credit, contracte de credit cu garantie ipotecara, precum si a contractelor de credit in scopul dobandirii ori pastrarii
dreptului de proprietate asupra unui bun imobil existent, proiectat, de extindere sau crestere a valorii bunului.

Un alt element important este reprezentat de subiectii unui contract de credit de genul celui dezbatut prin OUG 50/2010, acesti subiecti sunt pe de o parte creditorul, persoana juridical autorizata sa desfasoare operatiuni de creditare, iar pe de alta parte consumatorul, care este definit ca fiind persoana fizica in afara activitatii sale comerciale sau profesionale, prin urmare daca in cazul creditorului lucrurile sunt clare, consumatorul, beneficiarul creditului bancar care poate solicita indreptarea contractului de credit prin prisma OUG 50/2010 este doar consumatorul
persoana fizica, nu si persoana fizica comerciant, sau persoana juridica.

Actul normativ in speta, avand ca scop pe de o parte relansarea creditarii iar pe de alta parte armonizarea legislatiei Romane cu cea Comunitara, incumba Creditorului obligatia la precizarea clauzelor contractuale in termini simpli, cu o definire clara a obligatiilor, textul contractului urmeaza sa aiba o anumita dimensiune si sa poata fi citit, astfel fiind eliminate clauzele care fie se notau cu caractere foarte mici si putin lizibile, fie erau strecurate ca si conditii generale de acordare a creditului.

Este interzis dreptul creditorului, de cele mai multe ori arbitrar, de a majora dobanda la creditul acordat, prin urmare in cazul contractelor cu dobanda variabila, “dobanda va fi raportata la fluctuatiile indicilor de referinta EURIBOR/ROBOR/LIBOR/rata dobanzii de referinta a BNR, in functie de valuta creditului, la care creditorul poate adauga o anumita marja, fixa pe toata durata derularii contractului”. In cele mai multe cazuri creditorii, in fata unor asemenea obligatii legale, fie socoteste indicele de referinta aplicabil la o scadenta mai indepartata, adaugand o marja pe care o va considera acoperitoare pentru toate riscurile, insa in practica nu de putine ori consumatorii se afla in situatia in care prin Actul Aditional la contract constata ca dobandesc o situatie mai nefavorabila si mai impovaratoare, raspunsul creditorilor fiind cel privind libertatea de a alege marja perste indicele bancar asa cum se prevede la art. 37 din Ordonanta, insa o asemenea practica este in contradictie cu prevederile art. 35 alin. (1), lit. a in care se afirma
ca sunt interzise majorarea comisioanelor, taxelor, tarifelor, spezelor bancare sau alte costuri aferente contractului cu exceptia costurilor impuse prin legislatie.

Eliminarea comisioanelor

S-a dovedit ca nu de putine ori, creditorii au dat dovada de imaginalie atunci cand au impus unul sau mai multe comisioane peste dobanda initial calculata, iar daca s-a mai intamplat ca prin contract sa nu fie precizata Dobanda Anuala Efectiva (DAE), situatie imposibila in prezent, iata, prin OUG 50/20101, pentru obtinerea unui credit comisioanele ce pot fi percepute sunt:
“comision de analiza dosar, comision de administrare credit, sau comision de administrare cont curent, compensatie in cazul rambursarii anticipate, costuri aferente asigurarilor, dupa caz, penalitati, precum si un comision unic pentru
servicii prestate la cererea consumatorilor”. Oricare alt comision decat cele mai sus precizate sunt eliminate, insa se observa ca nu de putine ori in practica, creditorii, fie vor include in marja fixa, pe care au facultatea sa o stabileasca,
toate comisioanele care ar fi trebuit sa le elimine, fie vor majora comisionul de administrare pe care il percepe orice creditor, asa incat in final dobanda sa fie cel mult egala cu cea anterioara.

In aceptiunea noastra, dincolo de scopul urmarit de armonizare a legislatiei Romane cu legislatia Comunitara, “Consumatorul” a inteles ca este detinatorul unor drepturi civile, drepturi pe care de cele mai multe ori nu le-a exercitat, iar daca o actiune in contestarea masurilor abuzive ale unui comerciant creditor, puteau fi contestate si pana la apartitia OUG 50/2010, acest fapt este imperativ odata cu adoptarea OUG 50/2010, motiv pentru care va sfatuim pe de o parte sa va informati foarte bine cu privire la clauzele din contract, chiar daca cateodata pare inaccesibil si anevoios, sa intrebati ce inseamna o expresie sau un termen, sa nu semnati actul aditional la contract doar pentru ca asa va cerut Banca (Creditorul), iar pe de alta parte sa fiti convins ca actul pe care il semnati/urmeaza sa il semnati, il cunoasteti in intregime si reprezinta vointa dumneavoastra.

Posted in BiroulJuridic by admin. No Comments

Legea nr 554/2004 a contenciosului administrativ

Legea stabileste cadrul legal in care orice persoana care se considera vatamata intr-un drept sau interes legitim, de catre o autoritate publica  printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termen legal a unei cereri sa se poata adresa instantei de contencios administrativ in vederea anularii actului, a recunoasterii dreptului pretins sau a interesului legitim, si a repararii pagube suferite.

Se defineste notiunea de autoritate publica in sensul ca ea cuprinde orice organ de stat sau al unitatilor administrativ teritoriale care actioneaza in regim de putere publica pentru satisfacerea unui interes public cat si (prin asimilare) persoanele juridice de drept privat care au statutul legal de utilitate publica sau sunt autorizate sa presteze un serviciu public in regim de putere publica.

De asemenea actul administrativ este definit ca fiind actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publica in regim de putere publica in vederea executarii legii sau a executarii in concret a legii, care da nastere, modifica sau stinge raporturi juridice.

Articolul 5 din lege stabileste actele ce nu pot fi atacate in contenciosul administrativ sau cele care se pot ataca pentru exces de putere.

Se prevad termenele in care se poate formula plangerea prealabila ca si situatiile in care plangerea prealabila nu este obligatorie (art. 7 din lege) ca si termenul in care se poate introduce actiunea in contencios administrativ (art. 11).

Legea reglementeaza si competenta instantei in functie de autoritatea publica respectiva, de valoarea in discutie in ce priveste impozite, taxe si datorii vamale si de domiciliul sau sediul reclamantului sau paratului la alegere.

Se stabileste si procedura de urmat la instanta de judecata, posibilitatea solicitarii suspendarii actului administrativ, solutiile pe care le poate da instanta, termenul de prescriptie pentru despagubiri, posibilitatea atacarii sentintei cu recurs, caile extraordinare de atac si procedura de executare.

Posted in BiroulJuridic by admin. No Comments

OUG nr 27/2003 privind procedura aprobarii tacite

Asa cum se prevede in art. 1 din ordonanta aceasta reglementeaza procedura aprobarii tacite ca modalitate alternativa de emitere sau reinnoire a autorizatiilor de catre autoritatile administratiei publice.

Procedura aprobarii tacite e definita ca fiind procedura prin care autorizatia este considerata acordata daca autoritatea administratiei publice nu raspunde solicititantului in termenul prevazut de lege pentru emiterea sau reinnoirea autorizatiei, termen care in principiu este de 30 de zile de la depunerea cererii.

Procedura aprobarii tacite se aplica tuturor autorizatiilor ce intra in competenta de emitere a autoritatilor administratiei publice, mai putin pentru cele din domeniul activitatilor nucleare, al sigurantei nationale, al regimului armelor de foc si munitiilor, al explozibililor, drogurilor si precursorilor.

Art. 7 din ordonata stabileste ca dupa expirarea termenului prevazut de lege pentru emiterea autorizatiei si in lipsa unei comunicari scrise din partea autoritatii administratiei publice, solicitantul poate desfasura activitatea, presta serviciul sau exercita profesia pentru care s-a cerut autorizarea iar pentru obtinerea documentului oficial necesar inceperii activitatii se va putea adresa la alegere, autoritatii in cauza sau instantei de judecata.

Daca s-a adresat autoritatii abilitate sa emita autorizatia iar aceasta nu-i raspunde sau refuza sa-i elibereze documentul oficial se poate adresa instantei de contencios administrativ care va solutiona cererea cu citarea partilor.

Instanta poate sa dispuna obligarea autoritatii administratiei publice sa elibereze documentul oficial daca va constata indeplinite conditiile prevazute de ordonanta, dar daca constata ca autoritatea respectiva a raspuns solicitantului anterior expirarii termenului legal pentru emiterea autorizatiei, va respinge cererea in ambele situatii printr-o hotarare irevocabila.

In cazul in care, in urma admiterii actiunii autoritatea administrativa nu executa hotararea in termenul hotarat de instanta aceasta poate sa oblige conducatorul autoritatii respective la plata unei amenzi judiciare pentru fiecare zi de intarziere si la plata de despagubiri la solicitarea reclamantului, hotarare ce e supusa recursului.

In situatia in care dupa obtinerea documentului oficial autoritatea administratiei publice constata neindeplinirea unor conditii importante pentru eliberarea autorizatiei, va notifica titularul de neregularitatile constatate, modul de remediere si termenul in care trebuie facute remedierile.

Insa, daca va constata neindeplinirea unor conditii care aduc o grava atingere interesului public, sigurantei nationale, ordinii sau sanatatii public si care nu pot fi remediate ori neregulile nu au fost remediat in termenul stabilit de autoritatea administratiei publice aceasta va anula documentul oficial, masura ce poate fi contestata de catre titular la instanta de contencios administrativ.

Posted in BiroulJuridic by admin. No Comments

Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public

Aceasta lege reglementeaza accesul liber si neingradit al persoanelor fizice sau juridice la informatii de interes public din partea autoritatilor sau institutiilor publice.

Accesul la informatiile de interes public se face din oficiu sau la cerere prin intermediul compartimentului pentru relatii publice sau al persoanei anume desemnate de catre conducatorul autoritatii sau institutiei publice respective.

Legea defineste informatia de interes public ca fiind orice informatie care priveste activitatile sau rezulta din activitatile unei autoritati publice sau institutii publice.

Se stabilesc prin aceasta lege ce informatii de interes public trebuie comunicate din oficiu, in ce modalitate, ca si dreptul persoanelor fizice si juridice de a cerere informatii de interes public in scris sau verbal cu exceptia unor categorii de informatii prevazute expres de art. 12 din lege.

Autoritatea sau institutia publica trebuie sa raspunda la solicitarea scrisa intr-o perioada de 10-30 de zile de la solicitare, iar pentru solicitarea verbala ii va raspunde de indata sau intr-un timp cat mai scurt in functie de complexitatea solicitarii.

Refuzul de a raspunde la solicitare poate constitui abatere disciplinara pentru persoana abilitata sa comunice acest raspuns, iar daca solicitantul se considera vatamat in drepturile sale prin necomunicarea raspunsului sau o comunicare eronata sau incompleta se poate adresa cu plangere la sectia de contencios administrativ a tribunalului de la domiciliul sau sau de la sediul autoritatii sau institutiei publice in termen de 30 de zile de la data expirarii termenului in care trebuia sa i se comunice raspunsul sau de la data primirii raspunsului.

Instanta, daca va retine ca plangerea este intemeiata, va putea obliga la furnizarea informatiilor de interes public solicitate si la plata unor daune morale si materiale, hotarare ce este supusa numai recursului.

Posted in BiroulJuridic by admin. No Comments

OG nr 27/2002 privind reglementarea activitatilor de solutionare a petitiilor

Ordonanta reglementeaza modul de exercitare de catre persoanele fizice sau organizatii legal constituite a dreptului de a adresa petitii autoritatilor si institutiilor publice.

Prin petitie se intelege cererea, reclamatia, sesizarea sau propunerea formulata in scris sau prin posta electronica ce se adreseasa autoritatilor sau institutiilor publice care sunt obligate sa comunice raspuns petitionarului in termen de 30 de zile de la data inregistrarii petitiei cu posibilitatea prelungirii acestui termen cu cel mult 15 zile.

Petitiile gresit indreptate se vor trimite in termen de 5 zile de la inregistrarea la autoritatea sau institutia publica care este abilitata legal sa rezolve problemele sesizate, cu instiintarea petitionarului in acest sens.

Daca petitiile nu sunt semnate ori daca petitionarul nu specifica datele de identificare ale sale, acestea se vor clasa, iar in cazul in care petitionarul adreseaza aceleiasi autoritati sau institutii publice mai multe petitii cu continut identic ele se vor conexa si se va trimite un singur raspuns.

In situatia in care dupa trimiterea raspunsului se primeste o noua petitie cu acelasi continut, aceasta se claseaza si nu se va formula un alt raspuns.

Posted in BiroulJuridic by admin. No Comments

Impactul legii 221 in plan social

Legea nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 15/2008 privind cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2008 personalului din invatamant

Posted in BiroulJuridic by admin. No Comments